Nr. 1 (471) Ianuarie 2005

4-5 decembrie 2004. La Festivalul Naţional de Literatură „Vasile Lucaciu” de la Cicârlău – Maramureş, ediţia a XIV-a,  invitat fiind în juriul acestuia, alături de Ioan Groşan, Constantin Stan şi Dan Mircea Cipariu. Preselecţia fusese deja realizată de scriitorii locului: Gavril Alexe  Bâle, Ion Bogdan, Ion Burnar, Augustin Cozmuţa, VasileDragomir, Săluc Horvat, Valeriu Sabău, Nicolae Scheianu. Revederi plăcute, schimb de cărţi şi dedicaţii, promisiuni că vom citi, vom recenza. Deliberări. Stabilirea premiilor. A fost timp şi pentru o vizită la Şişeşti  unde am văzut casa lui Vasile Lucaciu şi biserica iar mai spre seară, la biserica din Unguraş, o slujbă de pomenire a scriitorilor şi artiştilor maramureşeni sau legaţi sufleteşte de Maramureş şi care au devenit amintiri dragi. Festivitatea de premiere s-a ţinut în căminul cultural din Cicârlău, urmată fiind de o masă duminicală oferită de primarul comunei, cunoscutul rapsod Nicolae Sabău. Câţiva dintre laureaţii acestei ediţii: Mircea Crişan – Baia Mare, premiul festivalului şi al revistei FAMILIA, Vasile Dan Marchiş – Asuaju de Sus, Ioana Anamaria Pop – Cluj, Diana Corcan – Brăila, Ştefan Bolea – Baia Mare, Herta Schwartz – Alba Iulia.

*^**

16 decembrie 2004 – Lansare de carte la Muzeul Ţării Crişurilor, în cadrul seratei scriitorilor români şi unguri din Oradea. Cartea se numeşte  A világ és az aranyfog şi este, în fapt, traducerea în ungureşte de către colaboratoarea FAMILIEI, Molnár Judit, a „povestirii eseisticopoematice” Orbul şi dintele de aur a lui Traian Ştef, apărute la Editura Paralela 45 în anul 2002. Traducătoarea a mărturisit că traducerea a fost o adevărată provocare lingvistică şi estetică şi că speră că scrierea lui Ştef va fi bine primită de către cititorii maghiari. Autorul originalului a afirmat că rămâne neconsolat de a nu şti ungureşte ca să vadă cum sună al său „roman ardelenesc” în această limbă atât de singuratică. A fost o zi îmbelşugată în d’ale culturii, căci pe la amiază, în Aula Universităţii Oradea, conferinţele lui H.R. Patapievici şi Gabriel Liiceanu  despre „În ce ţară trăim” au adunat popor mult, mai ales tineret, ceea ce dovedeşte că adevăraţii oameni de spirit sunt VIP-uri în toată legea. Înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de către Mircea Mihăieş şi Adriana Babeţi, de la revista „Orizont”, iniţiatorii seriei de conferinţe Microsoft. În fine, în după-amiaza aceleiaşi zile, la cafeneaua „La Masca” poetul orădean Gheorghe Vidican şi-a lansat noul său volum Rigorile cercului, apărut la editura botoşăneană Axa, dovadă că între  bihoreni şi moldoveni  sunt bune legături de carte. Au vorbit despre noua apariţie Ioana Cistelecan, Mircea Mihăieş , Ioan T. Morar şi Ioan Moldovan – un sobor de prezentatori, cum cu humor, a observat Cistelecan, fiica.

*^**

17 decembrie 2004, în sala Teatrului, Festivitatea de acordare a premiilor de excelenţă ale municipalităţii orădene pe anul 2004, eveniment aflat la a doua ediţie şi, sperăm noi, pornit spre statutul de tradiţie. A fost, în sine, un spectacol cu sala plină. În deschidere a vorbit primarul Oradei, Petru Filip, iniţiatorul acestui gen de omagiu concret şi admirabil adus unor personalităţi ale oraşului. Iată laureaţii acestei ediţii:

Premiul de excelenţă şi omul anului 2004 — tânărul medic HADRIAN BORCEA

Literatură - IOAN MOLDOVAN

Arte vizuale - KAKOBOVITS MARTA

Artă dramatică - KISS-TÖREK ILDIKÓ

Muzică - THURZÓ SANDOR

Tineri de perspectivă - DEBRECZENI ALEXANDRU

Social — RAJNA JÓSEF,

Învăţământ preuniversitar — TÓTH MARTA

Ecologie — LIVIU-IOAN JUDEA

Mass-media — SZÜCS LASZLÓ

Sport — NYSTOR ALEXANDRU

Învăţământ universitar — SEVER DUMITRAŞCU

Managementul afacerilor — REROM PROD COM SRL

Ambasadorul municipiului — TÓTH ISTVAN

*^**

28 decembrie 2004, în holul cel mare al Muzeului Ţării Crişurilor  (unde altundeva?) – serata de sfârşit de an, tradiţională deja, aşteptată de-acum, a FAMILIEI. Lume, mai mult ca oricând. S-a vorbit – scurt, foarte scurt – despre ce i-a fost dat să împlinească în 2004 revistei, s-au dat interviuri, s-a trecut la colinde şi cântece – Familia artistică Chelu: Florin, Iulian şi Dina – , s-au recitat poezii, s-au citit parodii, s-a închinat paharul, s-au făcut, desfăcut, refăcut, fixat grupuri, unii au plecat, alţii au venit, a fost petrecere faină. Din când în când un glas subţirel de clopoţel amintea că vine-vine noul an. Autorităţi administrative şi politice n-au fost de faţă, căci la Bucureşti tocmai se punea de-un nou guvern şi, probabil, trebuiau să fie pe recepţie.

*^**

5 ianuarie 2005, „La Masca” – Festivitatea de premiere a „Cărţii (bihorene a) anului 2004”, prima ediţie. Iniţiator: Alexandru Seres, redactorul şef al „Jurnalului bihorean”.

În urma punctajului însumat al juriului s-a dovedit a fi cartea anului 2004  a istoricului Blaga Mihoc. Pe locul doi s-a plasat „Bestiarul de fontă”, volumul de poezii al lui Lucian Scurtu, iar pe locul trei „Scrisori către Alexandros” de Traian Ştef. A fost o bună înţelegere spirituală, îmbogăţită şi de intervenţiile jazzistice ale invitatului irlandez Tom Ross.

*^**

Apoi a fost Boboteaza şi apoi Sfântul Ioan Botezătorul. În redacţie mai mulţi Ioani ( Moldovan, Biroaş, Laza, Augustin Pop, F. Pop şi Ioana Cistelecan, tocmai sosită din Paris — a lipsit colegul Ion Simuţ, motivat însă, căci s-a dus la Hotar, la mama acasă) au primit felicitări directe ori prin telefoane şi au oferit celor prezenţi o mică dar plăcută petrecere amicală.