Revistă de cultură

fondată în 1865 de Iosif Vulcan

Apare la Oradea

Seria a V-a

Nr. 10 (491) octombrie 2006

REPORTAJ

 

 

Între Blaj și Oradea, centre de cultură ale greco-catolicilor ardeleni, au existat relații încă de pe vremea Școlii Ardelene, o formă inedită a acestor relații fiind inițiată de Universi­tatea din Oradea — Facultatea de Arte Vizuale, care organizează din anul 2004 o tabără de vară, de practică pentru studenții orădeni în orașul de la încrengătura Târnavelor. Tabără de pic­tură din această vară desfășurată între 15-25 iulie este așadar la a III-a ediție. Cazarea, masa și spațiul de lucru au fost asigurate de către Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Trebuie să menționăm că Pri­măria municipiului a oferit prilejul unei excursii în județ, la monumentele arhitecturale din Sebeș și la complexul muzeal „Lucian Blaga” din Lancrăm. De asemenea, la Alba Iulia și Râ­meți la această ediție a taberei de vară de la Blaj au fost 12 studenți din anii I, II și III de la Facultatea de Arte Vizuale, secțiile: conservare, restaurare, arte textile, pictură și pedagogia artei: Ciprian Hopârtean, Roxana-Bianca Mirea, Luminița Teszler, Eduard  Sidan, Csilla Cîrciu, Carmen Pădurean, Ioana Poșogan, Camelia Țenț, Claudiu Tămaș, Andra Cărmăzan, Alexandru Blăjan și Bogdan Țigan.

  Coordonatorul acestui pro­iect este lector univ. dr. Aurel Du­mitru de la Facultatea de Arte Vi­zuale a Universității orădene, blă­jean de obârșie, care ne-a spus că în acest an, pe lîngă observația „pe viu” Micii Rome eminesci­ene, studenții orădeni au avut ca punct de inspirație în lucrări un foarte interesant album Blajul în imagini de Alexandru Petărle­cean și Ion Moldovan, Editura Bu­na Vestire, Blaj 2005, care  cu­prinde monumentele istorice și arhitecturale ale orașului. detalii, sculpturi în pereți de lemn, pic­turi murale etc. Asupra unora dintre acestea studenții orădeni au propuneri interesante și imagini de restaurare.

Am stat de vorbă la încheierea taberei blăjene cu câțiva din artiștii plastici, studenți o­ră­deni. Ioana Poșogan este absolventă a Liceului Pedagogic din Blaj și ne-a mărturisit că a fost și la ediția de anul trecut, că a preluat în lucrările sale elemente din feroneria edificiilor Blajului, insistând asupra triunghiului, ochiul divinității, căruia i-a conferit prin poziția centrală o semnificație simbolică în cadrul triptiului Poarta.

 

Ciprian Hopârtean este din Aiud și ne-a spus: „Am fost și anul trecut și am remarcat res­pectul blăjenilor față de istorie și tradiție religioasă și culturală. Oraș mic și liniștit, Blajul sea­mănă cu unele centre universitare din apusul Europei care nu mai sunt găzduite neapărat  în mari centre urbane. Ne-am propus „să povestim” Blajul într-un limbaj pictural modern, con­­ferindu-i semnificații simbolice filtrate prin subiectivitatea noastră artistică. Tripticul meu se intitulează Drumul crucii și am vrut să fac un transfer de sugestii de la cunoscutul episod bi­blic al Calvarului îndurat de Mântuitor, la calvarul Blajului în cei aproape 300 de ani de existență, pentru că una din secvențele tripticului, ultima, va înfățișa Catedrala Blajului, em­blemă a orașului, și în viziunea mea, simbol al trăiniciei și reînvierii sale.

Apoi cîțiva dintre studenții cu aptitudini critice au prezentat succint lucrările câtorva co­­legi: Luminița Teszler prezintă elemente decorative  ale arhitecturii catedralei blăjene, Bogdan Țigan, impresionat de atmosfera profund religioasă a Blajului, oferă sugestii picturale pen­­tru o atmosferă de pietate și reculegere; Carmen Pădurean, pornind de la un monument arhi­tectural al Blajului, Casa cu muze, în care a locuit compozitorul Iacob Mureșeanu, a accentuat unele detalii cromatice prin culori complementare, iar spirala ce învăluie aceste de­talii semnifică aspirația Blajului de-a lungul istoriei naționale spre lumină și adevăr; Aceleași aprecieri se potrivesc și pentru lucrările Roxanei-Bianca Mirea, Csilla Cărciu și  Claudia Tă­maș. Lucrarea Cameliei Țenț, Zidul, este o compoziție modulară, având ca unitate modulară că­rămida pe un aspect cromatic solid și cu posibilități de configurare multiplă. Tot o compo­ziție modulară realizează și Andra Cărmăzan (Poartă și vitraliu) în culori calde, cu structuri curtilinii, punînd accente pe roșu și portocaliu.

Coordonatorul acestui proiect cultural, lector univ. dr. Aurel Dumitru, ne-a mai spus că tabăra de pictură de la Blaj a studenților orădeni își va arăta roadele în toamnă, la „Zilele Școlii Blajului” când se va organiza o expoziție complexă: o selecție din lucrările celor trei e­diții, o expoziție personală a doi dintre tinerii artiști plastici studenți orădeni, o expoziție de fo­tografii documentare — cronică sugestivă a celor trei ediții și, pentru că a fost prezentă și secția de artă textilă, o prezentare de modă. Se preconizează că această expoziție să aibă posibilitatea intinerării ei și în alte centre de cultură.

Dacă în bogata tradiție culturală a Blajului, componenta artelor plastice a fost mai slab reprezntată, studenții orădeni își propun să impulsioneze această artă în orașul Școlii Ar­delene, într-un limbaj plastic modern și complex.

 Ion BUZAȘI

 Evocare

Evenimentele pe care urmează să le prezint în articolul de față stau sub semnul zilei de 11 octombrie 1754 când în orașul Blaj au fost deschise primele școli cu predare în limba ro­mână: Școala de obște (elementară), cu limba de predare româna, Școala latinească (de grad mediu) și Școala de preoție, destinată pregătirii clericilor.

În cadrul numeroaselor manifestări organizate în amintirea acestor importante evenimente, care au marcat schimbări majore în viața culturală românească, lector. univ. drd Au­rel Dumitru, de la Universitatea Oradea, Facultatea de arte vizuale a avut inițiativa de a organiza trei evenimente culturale în care a implicat studenți sau absolvenți ai facultății orădene.

Aurel Dumitru continuă o serie de manifestări începute în urmă cu trei ani, prin care a dorit o implicare directă a studenților pentru ridicarea orașului Blaj la nivelul cultural pe care cu toții îl evocăm încă. Astfel în cadrul perioadei de practică a propus studenților pro­iecte de studiu și creație orientate spre valorile spirituale, istorice și culturale ale orașului Blaj. În urma acestor demersuri s-au născut trei expoziții prin care tinerii au propus prin demersul lor artistic exploatarea potențialului orașului.

  Evenimentele au debutat la Fa­cultatea de teologie greco-ca­tolică, departamentul Blaj al Uni­versității Babeș-Bolyai, care a fost și gazda studenților pe par­cur­sul taberei de creație, printr-o expoziție personală a doi studenți orădeni: Bogdan Țigan și Ci­prian Hopârtean. Expoziția s-a aflat în zona sacrului, o parte cu o puternică influență a iconogra­fiei creștine și o a doua care a ex­ploatat aceeași tematică religioasă, într-o manieră originală, nouă. Expoziția a fost deschisă prin cuvântările părintelui Cristian Barta, care a reprezentat in­stituția gazdă, Aurel Dumitru, inițiatorul proiectului și sociologul Ioan Hădărig.

Un al doilea eveniment care i-a precedat acestuia a fost o expoziție de grup, care a ve­nit să sintetizeze întreaga activitate a celor unsprezece studenți invitați la Blaj. Astfel au expus pentru plăcerea noastră vizuală și spirituală: Țigan Bogdan, Țenț Camelia, Pădurean Carmen, Cărmăzan Andra, Circiu Csilla, Ciprian Hopârtean, Poșogan Ioana, Sida Eduard, Mirea Roxana, Teszler Luminița, Tămaș Claudia.

Expoziția a fost marcată de două părți distincte.

O sală expozițională a cuprins lucrări de grafică și pictură în care tinerii artiști au propus teme, evocări ale spiritului viu al orașului prin motive decorative și elemente arhitectu­rale metamorfozate în compoziții puternice.

Predominante au fost lucrările cu încărcătură spirituală care au subliniat latura religioasă și istorică al orașului. Divinitatea a fost invocată prin lucrări cu caracter iconografic dar a fost surprinsă și în lucrări care l-au reprezentat tronând, asemenea unui ochi atotvăzător, asupra edificiilor care i-au fost închinate.

Chiar și în compozițiile abstracte spațiul ademenitor al Blajului, lumina specifică acestuia s-a reflectat în paleta cromatică abordată.

Demersul artiștilor orădeni a fost inedit surprins pe parcursul taberei de Carmen Pă­durean într-o a doua sală unde aceasta ne-a propus un excurs fotografic în lumea creației.

Expoziția a fost deschisă de gazda vernisajului, doamna director al Muzeului de istorie „Augustin Bunea” Blaj, Simona Frîncu, de un scurt cuvânt al organizatorului evenimentului, Aurel Dumitru și de Ioana Savu, istoric de artă.

Totul a fost încoronat de o prezentare de modă, semnată Amalia Jude, asistent univer­sitar la facultatea din Oradea. Colecția a fost marcată de trei etape distincte. Prima parte a fost o colectie de blănuri, realizată în colaborare cu Favior, Orăștie.

O a doua parte a fost așezată sub denumirea „Vulcan”, creații vestimentare realizate de studentele anului IV, care prin culorile si formele folosite au patruns in inima vulcanului, rezultand o colectie cu rochii de seară de foc, fum si rocă vulcanică.

 A treia parte a fost numit㠄Metamorfoze”. Creații realizate de studentele din anul III, care au urmărit în inedite concepte vestimentare devenirea, utilizând o „metaforă vi­zuală”. Astfel, a surprins diverse stadii de evoluție în devenirea unui fluture. A început cu creații care aminteau starea de gogoașă, apoi a dorit să surprindă starea intermediară de co­con ca mai apoi totul să evoce starea de fluture.

Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării, astfel cele trei evenimente surprinse în acest ar­ticol au avut menirea să transmită publicului privitor reacțiile unor tineri creatori în fața spi­ritului și atmosferei blăjene menite să nu ne lase să uităm valorile trecutului.

 

Ioana SAVU

istoric de artă, Cluj-Napoca