Revistă de cultură

fondată în 1865 de Iosif Vulcan

Apare la Oradea

Seria a V-a

Nr. 4 (485) aprilie 2006

SALON DE PRIMĂVARĂ

 

Romea CANTEMIR

Rouă pe trupul...

 

... să mai fi prins o zi a Înălțării,

cu lumina curgând din vitralii –

ediție rar㠖 zi-început de secol,

cu malurile hăt-depaaaarte...încât

pășind pe ape s-ajunge – o altă generație.

Dormind între petale, nu i se știe chipul;

de-oglinzi nu i se-atinge duhul – ah,

– viața în roz

(spre care, nu o dată, m-am ridicat,

știind atâtea i încă netrăind nimic)

– un fel de mireasmă

deschizându-mi ușile (ca la ea acasă)

prin încăperi, călcând desculță cu

tălpi mici și roz.

 

ERA ÎNTUNERIC TÂRZIU

UN FEL DE MIREASMĂ

(muuuult, după cină)

și în zori...rouă

PE TRUP PLUTITOR,

în ...LUMINĂ...

 

Năvodul

 

între valuri și plase din oțel,

ne-mpinge viața din sala mașinilor;

păianjeni „acvatici care trăiesc pe

uscat și-ar vrea să zboare” – sporesc

pânda pe cap de locuitor.

PEȘTELEMAREÎNGHITEPECELMIC

restul, îi duce soarta-nspre Năvod –

pacifice ieșiri în larg, atlantice

pescadoare în zona de riscuri verde-a

curenților; zodia Peștilor e umilită

de alte unsprezece (când la rame se

vădește sufletul lor), se-aud en gros

strigările cazone, din hala – (acvariu

mort, cu pereții – vocale de piatră).

Spre-a salva negoțul – e ziua de

m o r u n – ce încă de puiet simțise,

ochiurile dese cum sporesc: ca apoi

Cineva de foooarte de sus –

să arunce Năvodul.

 

...scrie: DEZNĂDEJDE

 

noaptea din Carul Mare...(de licurici

în lentă decimare) v i s e a z 㠖

cele Două Roze: miresme roșii în

armuri albe; război întins pân-la

corăbiile sub care curcubee de corali

concep – atolul, ca pe-o

succesiune de vitralii-m trepte, spre

farul luminând un hârșâit de vâsle

de la 1450 șiiii...

se dă la foale din infern (se-ncinge

de-o Furtună) – ce va plăti totu-n

natură...

„Eroilor aducerii de nenoroc” (cu palma

streașină la ochi) – același Orizont –

(de câte generații?...) citește...

ordinea de zi, pe care scrie:

DEZNĂDEJDE