|
Groapa
Groapa din dreptul
casei, în șosea
pare o rană în
ofensivă
ticsită de răfuieli
ascultând poruncile
beznei
absorbind timpane
plesnite
ale celor încăierați
cu tunetul, cu ei înșiși.
A primit ce voia
se simte bine precum
gloria în ospicii.
În copilărie întârziam
lângă petele de ulei
incendiate de ploi
dar n-am mers pe
urmele animalului vînat
nici cuiburi n-am
distrus
nici aripi de fluturi
n-am smuls.
Cu sfială peste zeul
de la poartă
cad ninsori
groapa mă cere
promițîndu-mi
finale comori.
Jeratic
Te scalzi în mister
sau ning litere din numele tău
neputincioase,
împrăștiate
părul aprins le
spulberă
peste trandafirii
convalescenți
peste divanul în care
moțăie fluturele salvat din lacul de sare
dintre Ankara și
Edirne
Știu eu tendința
sîngelui de a se închega înăuntru
jeratic pentru calul
pe care călare sosești
în anotimpul din care
nimeni nu s-a întors.
Viață care nici n-a fost
Zăpadă cu sare sub
mașini dincolo de fereastră
și brusc lăsând gheme,
fire
ca într-o fugă finală.
Ici-acolo noduri de
bici, surîsuri, fîntîni otrăvite
un accident în ziua de
naștere
intrarea mașinii în
casă
evenimente dintr-o
viață care nici n-a fost.
Fereastra e o pagină
ca și peretele Sorbonei
cu destinele
străbunilor
și unul fără nici un
rost. |
